„Ce m-a determinat să accept această propunere extrem de onorantă de a prelua Ministerul Finanțelor a fost experiența mare, care m-a făcut să cunosc multe dintre aspectele economiei românești, am încercat o perioadă lungă să găsim soluții împreună cu dumneavoastră. Când mi s-a oferit această sansă, să vin de partea cealaltă a mesei, am acceptat imediat propunerea”, le-a transmis luni ministrul propus pentru portofoliul Finanțelor, Anca Dragu Paliu, deputaților și senatorilor din comisiile reunite de Buget-Finanțe în cadrul audierilor, care au început în jurul orei 15.00.
Ea le-a sumarizat parlamentarilor experiența sa profesională, spunând că aceasta o va ajuta în noua poziție care i s-a propus.
Dragu Paliu a menționat că baza pe care dorește să implementeze programul pentru minister este una bună, întrucât România a revenit pe creștere economică după criză, cu un ritm susținut de creștere, superior mediei europene.
„Acest lucru se datorează și unui progam serios de consolidare fiscală, promovat începând din 2009, care a condus la o creștere a încrederii în economia românească, ceea ce a creat premisele reluării creșterii economice.Urmărim creșterea economică care, în cele din urmă, să fie simțită de fiecare român”, a adăugat Dragu Paliu.
Printre obiectivele pe care le are se numără accelerarea investițiilor și exporturilor, având în cedere că motorul creșterii economice a migrat în ultima vreme spre consum, apreciind că între cele trei componente trebuie să existe un echilibru.
„P altă provocare la nivel macroeconomic este aceea de creștere a potențialului economiei românești. Aceasta se poate face prin continuarea unui program serios de reforme structurale. România trebuie să concretizeze toate elementele care fac posibilă creșterea economică și să avem ritmuri superioare de creștere pentru a ne asigura o convergență mai rapidă la nivelul statelor UE, mai ales din punct de vedere al indicatorilor din zona nivelului de trai”, a mai spus Dragu Paliu.
Ministrul desemnat a apreciat că politica fiscal-bugetară prudentă din ultima perioadă se poate observa într-un deficit bugetar revenit sub limitele agreate la nivel european și într-o datorie publică de 40% din PIB, care situează România în plutonul fruntaș al țărilor UE.